September 01st, 2010 | Author: Ea

Dimineti de septembrie, cu aroma de cafea….stia Brenciu asta ce stia!  A inceput anotimpul nostru, toamna noastra, o revendicam noi in totalitate, nu mai lasam nimic pentru nimeni pentru ca ne face fericiti…! Si, din simplul instinct de conservare, incercam sa facem orice ca sa fim fericiti.

A venit mai devreme anul acesta, mai devreme decat ne asteptam, dar noua nu ne pare rau, din contra – abia asteptam sa ne plimbam prin parc si sa rascolim cu picioarele covorul de frunze rosiatice pe care toamna ni-l asterne dinainte. Si sa simtim parfumul florilor de toamna, sa ne bucuram de nuantele de pamantiu ale frunzelor, sa masuram cu ochii impaienjeniti de somn ploile morocanoase de dimineata si sa nu mai vrem sa iesim din casa, dar sa ne inconjuram de prieteni dragi si de cadura unor mari cani de ceai..

A zis bine Injineru’ “Opreste, Doamne, clipa cu care masori eternitatea!” Noi vrem sa fie doar toamna in viata noastra, sa ne bucuram din plin de lumina difuza de octobmrie si de frigul din diminetile de noiembrie, sa privim cu drag la soarele de septembrie, sa simtim ca renastem din caldura in frumusete. Nici o alta perioada nu are culori, lumini, tonuri si pete de culoare, asa cum le are toamna… Opreste-te o clipa si uita-te afara pe geam: verdele are  alta culoare, soarele are o alta lumina, frunzele sunt alergate mai repede de vant, norii sunt mai albi si mai pufosi.

Pentru noi toamna inseamna multe, desi avem blog si va lasam ne ne invadati viata :) , avem si noi secretele noastre pe care le pastram doar pentru noi, unele dulci, altele amarui, altele…de toamna. Toamna asta va fi diferita, o simt in suflet, va fi mai buna, mai blanda, deosebita. Dar pentru asta, o sa tragem si noi putin, nu lasam totul la voia intamplarii. Nu intelegeti ce vrea sa spun? Mi se pare si logic, acum citind in urma tot ce am scris….

Vrem ca toamna asta sa ne indeplinim orice dorinta sau orice vis pe care il avem. Si vom incepe cu voi, prietenii nostri. Cu totii stiti ca ne mutam din garsoniera noastra micuta si care ne e foarte draga, intr-un loc mai mare, intr-un apartament mai mare, undeva cu mai mult loc (daca din 3 am ajuns 4 si am si crescut nu mai avem loc sa se desfasuram..). Si vrem sa stabilim de pe acum o intalnire cu Noi si cu Voi in noua casa – vrem sa o inauguram cu voi alaturi. Asa ca pe data de 17 septembrie va asteptam la noi, la noua adresa din buletin, in noua casa. Notati-va in agende, in telefoane, pe o hartie, oriunde, ca va asteptam de vineri pana duminica, sau cat va tine pe voi sa ne calcati pragul pentru prima oara. Alina, mai lasa nuntile ca ti-or fi ajuns, Kif, poate nu pleci pana atunci nicaieri, Sarma, poti sa vii de la Brasov, noi ne-am bucura, Alexandra, sa il tii si pe Alin pe aici pana atunci, si toti cei carora le suntem dragi si vor sa ne vada ca nu ne-au vazut de mult, sau doar ca nu ne-am vazut de vreo 2-3 zile, va asteptam pe la noi.

Acesta va fi inceputul toamnei noastre – un inceput cald, alaturi de prieteni, de povesti la o cana de cafea si de amintiri prafuite de timp.

Bookmark and Share
August 30th, 2010 | Author: El

Ce poate sa fie mai frumos decat un weekend odihnitor, dar in acelasi timp plin de evenimente placute?

Pe scurt am sa va povestesc ce se mai intampla cu Ea si El si mai ales cum reusim sa ne facem weekendurile cat mai frumoase cu putinta.

Este vineri, am scapat de la serviciu, deja ne gandim cum sa incepem weekendul. De la serviciu am zis sa mergem direct in parc, pentru ca daca am fi ajuns acasa, ne-ar fi hipnotizat patul si cel mai probabil pana sambata nu am mai fi facut nimic.  Am ajuns in parcul Cismigiu, am fi vrut sa mergem la Terasa Cismigiu insa era plina deoarece peste cateva ore incepea seara de Tango. In schimb am fost la Restaurantul Monte Carlo.

Am ramas surprins sa vad ca fata de anul trecut, acest restaurant cu foarte mult potential, nu mai este lasat in paragina, iar serviciile au fost cam in jur de nota 9, preturile intr-adevar sunt putin cam mari, insa produsele bune, cel putin desertul care l-am comandat noi. Dupa ce am plecat de la Monte Carlo, am fost pe debarcaderul din Cismigiu unde era seara de Tango. Initial, pentru acest eveniment in mod special am vrut sa mergem in Cismigiu, insa daca nu am gasit loc la Terasa Cismigiu, ne-am intors aici ceva mai tarziu. Am facut cateva poze, ne-am uitat, ne-a incantat si am plecat.

Sambata. O zi destul de calduroasa. Ne-am trezit pe la 10 cu pisicile peste noi.  Imi place ca patul nostru ne sustine pe toti 4 :) .  Am facut cateva poze pisicilor, doar ele trebuie sa fie in centrul atentiei, ne-am baut cafeaua, am povestit de una, de alta si, in continuare, ne faceam planuri atat pentru weekend cat si perioada imediat urmatoare.

Daca ati citit cu atentie in trecut, o sa ne mutam in curand din draga noastra garsoniera la un apartament cu doua camere, care sper sa ajunga sa ne fie la fel de drag. Asa ca urmatorul lucru in agenda pentru ziua de sambata a fost sa mergem sa comandam mobila. Ei bine, stiam de acum 5 saptamani ce mobila vrem, ce culoare si mai ales de unde vrem sa luam, tot timpul uit numele firmei producatoare, dar daca o sa iasa ok, promitem sa o recomandam. Momentan ne-am facut comanda doar la lemn, adica dressingul, mini-biblioteca, biroul, patul de dormitor si noptierele. Am fost multumimti si de pret, asa ca am plecat fericiti spre casa.

Acasa am facut un grill de pui cu ciupercute si am asteptat sa vina seara pentru ca trebuia sa ajungem in oras.

Pe seara am ajuns La Mama,  si cu aceasta ocazie ne cerem scuze Ana pentru intarzieri. Am stat la un papanas, o inghetata, o berica si la miezul noptii am plecat la Milonga de Sambata, o reprezentatie de Tango. Organizat in sala de dans a Casei de Tango Bucuresti, a fost un eveniment la care participantii au venit imbracati special pentru a intra in starea de spirit potrivita taangoului, sala avea un bar propriu si o atmosfera excelenta, data atat dedansatori, cat si de muzica extraordinara. In jur de ora 2:30 am ajuns acasa si ne-am invaluit in somn pana Duminica la ora 11.

Duminica. Racoare, statea de ploaie, superb pot sa spun pentru cateva activitati usoare. Din pacate a trebuit sa anulam gratarul insa am petrecut ziua cu Vlad, fratele Ei si ne-am bucurat ca am putut sa ii fim de ajutor chiar daca s-a rezumat doar la un sprijin moral mai mult din partea nostra. Oricum, Vlad, putem sa iti spunem ca poti sa ajungi un parchetar de succes :) , iar alegerile tale in acest sens au fost excelente.

Seara s-a incheiat cu un milkshake de banane facut in bucataria proprie – ca o mica paranteza va spun ca Ea face cel mai bun milkshake pe care l-am baut vreodata – si un film usor de duminica.

Acum este luni, suntem amandoi la serviciu si este o zi plina, insa aftfel rezolvi taskurile zilnice dupa un asa weekend.

Bookmark and Share
August 28th, 2010 | Author: El

Ne-am adus aminte aseara ca avem aparat foto :) asa ca ne-am apucat sa mai invatam cum sa il folosim. Mai ales ca diseara vom merge la un eveniment mai special….Milonga de Sambata Seara organizata de Lucian si Monica si Casa de Tango.

Pana una-alta, vedeti cum ne-a chinuiot talentul mai jos si in sectiunea Poze cu Noi si Ei, albumul Dusk&Dawn, in cadrul blogului nostru. Asteptam parerile voastre…

Bookmark and Share
Category: el  | Tags: , , , , ,  | One Comment
August 27th, 2010 | Author: Ea

In seara aceasta ne-am delectat cu dansatorii de tango, mai mult sau mai putin profesionisti, in Cismigiu. O initiativa extraordinara ce ar trebui sa se repete in mod cert! Maine spunem si impresii…


Bookmark and Share
Category: ea  | Tags: , , , ,  | One Comment
August 18th, 2010 | Author: Ea

Nu vrem sa facem din pagina asta o “mica publicitate”, dar ne-am gandit ca n-ar strica daca mai multi oameni ar afla despre 2 chestiuni foarte importante pentru noi si ne-ar ajuta asa cum pot ei.

Primul anunt este despre……ei, nu era asa greu de ghicit….o pisica. De fapt medicul inca nu s-a pronuntat daca e pisica sau pisic, dar banuieste ca e o domnisoara. Povestea ei e urmatoarea: “Cred ca am puteri suprapisicesti pentru ca la un moment dat m-am trezit de langa mami, sub o masina. Era un BMW dar pe dedesubt tot urat arata…si m-a apucat asa un plans si o disperare….de sarea blana de pe mine!! Ce ma fac eu fara mamica meaaaaaaa??? Si fara fratiorii mei? Nu mi-era mie foarte drag grasu ala care  ma dadeam mereu la o parte de langa mama sa manance el tot, lacomul, dar si fara el e rau…. Cred ca mi-e foame ca doar nu am mai mancat de o ora. Mi-e  fooooooooaaaaaameeeeeeeee! Ma aude cineva cat imi e de fooooooaaaameeeeee? O sa mor de fooooooaaaaaaameeeeee!!!!! Ia uite, se opreste lumea sa ma caute. Cred ca m-o fi auzit cineva, sa mai tip putin ca sa ma si gaseasca. Helaaaaauuuuuuuu!! Aici sunt, salvati-ma de la o viata scurta ca o sa mor calcata de masini, rupta de foame sau mancata de sobolani – asa a zis mami ca patesc puii neascultatori. Uite ca m-a gasit cineva – ce mare e!!! – o sa ma manance la micul dejun, nu ma lua in brateeee! nu ma atingeeee! Mamiiiiii! A, stai ca e bine si cald in mainile lui, poate reusesc sa il fac sa inteleaga ca mi-e foame. Creatura mare si urata, mie, domnisoara simpatica pe care ai gasit-o, imi este cam fomita si ma gandeam, cu inteligenta mea superioara, ca poate reusesti sa imi citesti gandurile sau urletele disperate si sa imi dai ceva sa mananc. Ia uite, ma ia de la locul meu si ma duce in casa lui. Si se duce sa cumpere lapte – ce domni mai si oamenii astia – dar nu prea imi place laptele ala. A lu mami era mai bun! Ia uite, imi pun un prosop in cap, ma urca intr-o masina si ma fura, ma rapeeeesc, cine ma mai salveaza acum???? S-a oprit masina si intram intr-un loc urat unde sunt mai multe pisicute ca mine si unde miroase a medicamente. Toata lumea ma ia in brate dar mie tot mi-e foame. Ne intoarcem cu masina acasa si imi dau un laptic buuuuuuun cu biberonul…..mmmmmm…ce bun e……mrrmrrrrmrr. Cred ca am adormit.”

Cam asta ar fi povestea spusa de ea, pe limba noastra, ca sa intelegeti exact despre ce e vorba, ar trebui spus in felul urmator: vineri am gasit un pui sfrijit de pisica sub o masina si ni s-a facut mila de el, asa ca l-am adoptat la serviciu. Este micuta rau de tot, are 2 saptamani, dar e o frumusete cu blana neagra, cravata alba si ochi albastri. Noi ne-am chinuit cu ea cat am putut si o sa ne mai chinuim, dar nu facem fata la 2 pisici in casa si una la serviciu, asa ca apelam la voi si la umanitatea voastra sa va ganditi daca vreti sa o infiati.

Din propria experienta va spunem ca nimic nu se compara cu a avea o pisica (sau 2 ca noi) in casa, langa tine. Se lipesc de sufletul tau de nu mai vrei sa le mai scoti de acolo si sunt foarte usor de ingrijit. Nu pot sa zic ca nu mai fac si ei prostii, dar daca le impui niste reguli de mici, nu o sa strice nimic, nu o sa roada cabluri, sau altceva. Iar recompensa pe care ti-o ofera, doar pentru ca esti stapanul lor si pentru ca le-ai salvat, nu se compara decat poate cu zambetul propriului tau copil (nu putem vorbi din propria experienta). Cel mic al nostru, de exemplu, are un alt comportament fata de Chalie. Se cunoaste ca Charlie e de rasa si ca nu a fost aruncat in strada ca Yoda. Yoda parca ne multumeste in fiecare moment ca l-am salvat de la moarte luandu-l la noi si facandu-i tratamente peste tratamente. Nu doarme decat pe mine, sa ma simta el aproape, mamanca cand mancam si noi, sta numai in picioarele noastre, se urca pe burta mea si toarce  noapte intreaga.

Nu ezitati sa va luati o pisica, nu trebuie sa iesi cu ea afara la 5 dimineata pe ninsoare iarna si pe ger, ba dimpotriva te incalzeste cand se pune langa tine sau pe tine. E un animal deosebit, inteligent ce iti va face viata mai frumoasa. Si decat sa dai sute de euro pentru o rasa sofisticata, mai bine salveaza o viata mica si amarata, luata de pe strada – iti va fi profund recunoscatoare si tu te vei simti un om mai bun!!!

Ajungem si la cel de-al doilea anunt. A sosit timpul sa ne despartim de niste amintiri calde, frumoase, de o casuta mica dar cocheta, de casuta in care au crescut Charlie si Yoda, de caminul pe care ni l-am creat si aranjat dupa bunul nostru plac.  Ne mutam. Nu prea departe, dar ne e greu sa lasam totul in urma. Si la fel ca mai sus, avem nevoie de ajutorul vostru sa raspanditi vestea si sa ne ajutati sa gasim niste chiriasi de incredere care sa aiba in continuare grija de casuta noastra. Deci, daca stiti pe cineva care isi cauta sa inchirieze o garsoniera, sau daca voi cautati, contactati-ne (warganizm at yahoo.com sau chiriloiu_andra at yahoo.com) – va vom da toate detaliile de care aveti nevoie.

Bookmark and Share