Catelusi…

Ideea de a scie asta mi-a venit dupa ce am citit acest post http://dinplictiseala.wordpress.com/2008/10/17/dragoste-fulgeratoare/.
Ceva asemanator mi s-a intamplat zilele trecute. Am dus Ursu la munca in tura de noapte si am ajuns acasa pe la 23.00. Parchez masina pe locul obisnuit in spatele blocului, nici tipenie de om in jur, dau sa ma dau jos din masina si nu stiu de unde apar 5-6 caini latrand si aproape facand spume la mine. Ma urc repejor inapoi in masina si stau ….si stau…si mai stau putin ca nu statusem destul. Cainii tac si se aseaza strategic, fix langa portiera mea. Eu eram rupta de somn, n-aveam chef de ei, n-aveam chef de nimic, visam la patul de acasa. Ma uit stanga-dreapta, nici naiba (cine sa umble prin spatele blocului meu miercuri noaptea, la 23.30?????)
Intr-un final apare raza mea de lumina (nu Ursu, el era in continuare la munca) vecinul de pe scara alaturata, mandrul posesor al masinii B-blabla-CCI [(cu care, trebuie mentionat, Ursu se certase urat de tot mai demult din cauza – ca – cica parcasem pe locul lui)o fi fost locu’ lu mama lui, tot nu ma interesa atunci, eram mandra ca abia imi luasem masina – si Ursu era la fel de mandru 😀 ]. Eu atunci mi-am adus aminte imediat cine e si m-am facut rosioara pana in varful urechilor, dar nah..trebuia sa ajung si eu in casa si se pare ca el era singura mea speranta la ora aceea tarzie. Cu toata rusinea, dau geamul jos la masina (nu aveam curaj sa ies din masina) si il rog cu cei mai frumos-fluturatori ochi din toata existenta personajelor melodramatice: “Scuza-ma ca te retin, dar am o maaaaare problema cu cateii de aici. Nu pot sa ies din masina de raul lor. Nu vrei sa ma ajuti si pe mine si sa mergi cu mine pana la scara sa pot ajunge acasa cu bine? Ca stau in masina de pe putin 30 de minute.” El, probabil ca si-a dat seama cine sunt, a mustacit putin si a zis “ok, nici o problema”. Ies eu curajoasa din masina, el alunga cainii de pe langa autovehicolul meu mirobolant, doar ca ma simteam prost ca am oprit sarmanu’ om din drumul sau spre casa la 3 metri de aceasta si la 12 noaptea aproape, asa ca ma grabesc fuga-fuga, sa imi iau toate de prin masina si sa ajung intr-un safe-zone, sa pot sa ii zic omului “merci, poti sa pleci”, bineinteles intr-o mainera mult mai delicata, demna de o adevarata domnisoara ca mine. Zis si facut, ajung in fata blocului, imi cobor privirea in pamanat in semn de multumire, nevrand sa imi asum riscul ca nu intelege si sa ma creada nerecunoscatoare si ii spun de vreo 2-3 ori “multumesc frumos, ai fost un dragut” si ma duc in casa.
Intru fericita in casa, mangai motanul, fac un dus si ma bag in pat inainte sa se faca 12, moarta de somn. Imi sun Ursu, bineinteles sa ii zic sa aiba o noapte usoara si in timp ce vorbeam cu el la telefon, aproape adormita, imi dau seama ca nu stiu daca am incuiat masina. Si ma trezesc instant din adormeala mea ca nici un stam in vreo zona rezidentiala cu portar si pazitor de masini in parcare (ca altfel nu mai aveam problema cu cainii). Ci in minunata Rahova, unde te fura si pe tine, dar o masina singura si la ananghie din spatele blocului si mai ales DESCUIATA!! Disperata ii zic lui Urs ca am impresia ca am lasat masina descuiata. El imi da ideea “geniala” sa ies sa verific, dar cum? cu ceva mancare la mine, ca in cazul in care sar iar cateii pe mine, sa le arunc ceva de mancare si sa ma lase ei in pace. Zic “esti nebun??? vrei sa ma omori, sa scapi de mine si te-ai gandit ca sa ma manance cainii e cea mai buna metoda??? Nu ies asa nici sa ma tai.” zice”bine, atunci stai asa si vedem maine dimineata daca ai inchis-o”, in fine inchide telefonul, dar eu nu ma puteam linisti ca daca am lasat masina descuiata??? Il mai sun o data pe Urs, ma miorlai la el ca ce ma fac ca e numai vina lui si aserviciului lui naspa, el zice sa inchid, ca o sa caute el o solutie si ma suna inapoi. Dupa 5 minute ma suna si imi zice ca l-a sunat pe Barbie care sta pe Barca, la 10 min de noi sa vina cu mine sa verific masina.
Zis si facut, vine Barbie, dragut ca intotdeuna, mie imi era o rusine de muream, intram in pamant, dar asta era situatia, trebuia sa vad daca Pisi (da, asa o cheama…) e inchisa si sta bine. Ajung langa masina (era inca acolo), ma apropii, trag de portiera, bineinteles ca era INCHISA. Ce imi era mie rusine inainte, da’ ce imi era acum. Normal ca Barbie nu a zis nimic, am dat-o noi in glume, eu faceam fete-fete ca am scos omul din pat la 12.30 noaptea sa vina pana la mine sa merg in spatele blocului sa verific daca am masina inchisa. Sincer, in momentele alea, imi doream sa o fi uitat deschisa, macar sa am un motiv bun pt care l-am pus sa faca acest minunat drum. Ne intoarcem noi, ajung in fata scarii, mie imi picau ochii in gura de somn, lui la fel, l-a sunat si prietena lui sa il intrebe unde e, etc, deci tot tacamul de situatii ridicole. Si uite asa am petrecut o parte de noapte minunata….in Rahova!

About the Author

6 thoughts on “Catelusi…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Ver peliculas online