Karma sufletului!!

9

Asa cum majoritatea dintre voi stiti, ne-am hotarat sa ne facem singuri invitatiile dupa ce am descoperit tehnica quilling si minunile pe care le poti face cu ajutorul ei. (Avertisment pentru Injineru, da, este tot legat de nunta, insa recomand sa citesti in continuare pentru ca te vei amuza copios cu siguranta). Am purces la a cumpara fasiute de hartie speciala si tool-uri necesare invatarii si practicarii acestei tehnici si parea ca totul mergea bine. Apropo, pe pagina noastra de Facebook puteti vedea incercarile noastre din weekend.

In fine, vazand ca merge bine si repede, sambata ne-am dus la un magazin special de chestii de craft-ing si am luat cele necesare pentru crearea a 120 de invitatii de nunta. Am luat 6 coli de carton de 1 metru pe 1 metru jumate, 50 de coli de hartie mai groasa perlata, hartie de quilling, tool de embosat, etc.

Samabata seara ne-am apucat de texte. Undeva pe la versiunea 2.2 a documentului cu textele, am realizat ca, de fapt, nimeni nu vorbise cu preotul, sa vedem daca ne poate cununa in ziua in care o vrem si, mai ales, la ora pe care o vrem. Cum ne-am dat seama de treaba asta undeva pe la 11 si ceva noaptea, nu am avut altceva de  facut decat sa lasam pe a doua zi vorbitul cu respectivul preot.

A doua zi ne-am trezit, am baut cafeaua, (uitand in totalitate de neconfirmarea partii religioase a nuntii), am mai corectat ce mai aveam de corectat la texte si am plecat sa le tiparim. Acum, motivul pentru care ne-am grabit sa le scoatem duminica a fost unul financiar – ne ajungea mai putin daca le scoteam atunci, decat daca le tipaream oricand altcandva.

Am mers repede-repede sa le scoatem, am facut zeci de mii de teste pe hartii normale – cum iese, cum se incadreaza, cum ar veni daca…, etc etc etc. Cam in momentul in care am intrat in masina cu textile printate, am realizat gafa de a fi uitat sa vorbim cu preotul. Intra in panica, cauta o punga sa respiri in ea, incepe sa injuri, intra iar in panica pe motivul: “Ne-am zbatut atat sa le facem acum si daca nu poate preotul la ora la care vrem noi? Sau daca nu poate in ziua aia? Si daca trebuie sa amanam nunta? Nu mai raman decat 2 sambete disponibile pana se intra in postul Craciunului si probabil ca sunt deja ocupate ca e iulie. Si daca nu mai gasim loc la restaurant? O sa ne casatorim la anul, cu siguranta ca nu mai avem cand anul asta.” Si culminad cu normalul “De ce ni se intampla noua astea??”

Dupa ce am terminat de fibrilat in punga mea, am inceput sa dam telefoane la mame. Cu “hai te rog suna acum la preot si vorbeste” si cu “nu ma intereseaza ce faci, trebuie sa ne cunune in data de .. si mai ales la ora de…”. “De ce?” intreaba o mama, draga de ea, nestiutoare… “Pentru ca am scos deja invitatiile!!!” a venit rapsunsul mai mult racnit, din partea mea. “Pai cum sa faci deja invitatiile??” intreaba aceeasi mama, uluita de inconstienta noastra. “Hai nu te mai lega acum de trecut, important este sa il convingi sa fie ok cu ora pe care am zis-o eu.”

Duc munca de convingere si cu una (mama) si cu cealalta (mama) si ele, la randul lor cu preotul (cred ca a innebunit saracul om cand a vazut ca il suna amandoua in acelasi timp, cu aceeasi rugaminte). In fine, ca sa nu mai lungesc povestea, preotul era plecat din localitate, nu avea carnetul cu programari la el si nu avea de unde sa stie daca are ora aia libera sau nu.

Intre timp noi am ajuns acasa si ne-am apucat de taiat carton, taiat foile de invitatii, lipit foaia de carton, gandit schema cu problema, cum punem elementele de quilling pe hartie ca se lipesc greu, preseaza, testeaza, insista, foloseste o cantitate considerabila de lipici (proasta idee pentru ca se onduleaza hartia), foloseste mai putin lipici (iar prost ca nu se lipeste deloc), chinuie-te sa gasesti balanta perfecta pentru toate chestiile.

Intr-un final, pe la 9 si jumatate, in mijlocul testelor, cam pe cand casa noastra arata ca o hala de asmblari rachete NASA, ne anunta o mama ca preotul e disponibil in data si la ora pe care o vrem noi. Perfect!!! Nu am lucrat degeaba pana acum!! Sa vezi atunci cum ne mergeau mainile!!! La foc automat.

Pe la 11 si ceva noaptea am reusit sa terminam prima invitatie – si a iesit o minunatie!! Eram asa de mandri de ea si ne bucuram asa de tare ca am reusit sa obtinem tot ce am vrut, de nu ne mai incapeam in piele de fericire. Am desfacut o sticla de bere, am aprins o tigara si stateam si ne uitam maguliti la minunatia ce a iesit din mainile noastre.

Cand aproape sa mergem la culcare, ma ridic de pe canapea, iau invitatia sa o pun undeva sus, sa nu ajunga pisicile la ea, si o mai citesc o data. Textul este foatre frumos, insa, in acelasi timp, am realizat ca intr-unul dintre cuvinte lipseste o litera. Am crezut ca pic din picioare….

Am vazut negru in fata ochilor si am inceput sa urlu de nervi si de prostia noastra – am citit textul ala de 1 catralion de ori. Cum naiba am putut sa nu vedem litera aia lipsa???? Cum am putut sa nu fim atenti? Ia si verifica restul de invitatii – toate la fel, cu litera lipsa. Da-i cu dumnezei si candele si tot ce era in aria asta. Verifica fisierul cu textul – litera era. Verifica testele facute in tipografie inainte de a printa pe colile speciale – litera era. Pe colile speciale nu mai era litera.

Pai cum naiba sa nu intri iar in fibrilatii??? Si da-i si injura si enerveaza-te si da vina pe tine ca ai fost vaca si nu te-ai uitat si ia-o de la capat cu respiratul in punga.

Concluzie – karma is a bitch. Pentru ca am vrut sa ne grabim si sa platim mai putin pe ele, ajungem acum sa platim mai mult pentru ca va trbui sa cumparam alta hartie speciala si o tiparim la pretul normal de tiparire.

Si iata, asadar, dragii nostri, cum ne-am petrecut noi weekendul.

9 thoughts on “Karma sufletului!!

  1. El

    Piu mic. Dar macar am gasit toate celelalte solutii, cel putin aia cu lipiciul a fost crunta, si acum avem experienta 🙂
    Toate bune si frumoase, le rezolvam azi.

  2. Adina

    Cand terminati cu ele, sa-mi zici cam cat va ajunge una, de curiozitate. Noi le-am comandat de undeva si am fost multumiti si de pret, si de calitate. De intermediar nu, dar asta e alta poveste.

    • Ea

      Adina, pai si cat a fost una si cum arata?

    • El

      Chiar, da-ne si noua un link sa vedem

  3. Ice

    :>) simpaticilor, si cand am vrut sa va iau la mare .. ce ar fi mers quillitch`ul ala (suna a harry poker btw) dupa un weekend cu degetelele in nisip, si berea aia desfacuta peste gratarel mixed.
    nu tu pope issues
    nu tu spelling issues
    nu tu pungi.

    Yo cred ca dadeam invitatiile asa btw :))

    😀

    • El

      lasa ca te chem eu la rasucit….

  4. Ice

    dadada. Nu te-am anuntat?
    M-am mutat din oras :)))))


  5. M-am amuzat pe cinste. Ca orice haz, pleaca de la un necaz. Felicitari pentru initiativa, indiferent de costuri merita efortul. Sunt minunate modelele de pe FB. Poate faceti un business din asta dupa aceea 😛 (cu tutoriale si tot tacamul, in special pentru tehnica lipitului). Spor la treaba!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *